Vă mulţumim, Viktoraşi!
Guvernele Ungariei şi României s-au găsit unul pe celălalt. Ambele au mizat şi mizează în continuare pe cartea naţionalismului, jucând un joc periculos şi provincial. Sigur, datorită reînhumării lui József Nyirő (care, în treacăt fie spus, n-a fost niciodată poet) acum se pare că guvernul Orbán "a început", dar de ce s-a grăbit într-atât guvernul Ponta cu abrogarea Hotărârii de Guvern referitoare la linia maghiară a UMF?
Oricum, cine a început este totuşi o întrebare infantilă. Fapt e că nici unul dintre guverne nu a avut luciditatea să înţeleagă că oricât de util ar fi votul naţionaliştilor, măsurile astea adânc-ungureşti, respectiv adânc-româneşti nu fac decât să încingă spiritele şi să-i aţâţe din nou pe proşti care, desigur, nu dorm niciodată.
Prostia nu doarme, aşa cum nu doarme nici pragmatismul cinic. În loc să ne vorbim între noi, să discutăm ce avem de discutat, să ne tratăm cu inteligenţă împotriva stereotipiilor şi prejudecăţilor, noi sărim în bazinul (oceanul!!!) inepţiei.
Mulţumim, domnule Orbán! Mulţumim, domnule Ponta! Mulţumim, Viktoraşi!
A bejegyzés trackback címe:
Kommentek:
A hozzászólások a vonatkozó jogszabályok értelmében felhasználói tartalomnak minősülnek, értük a szolgáltatás technikai üzemeltetője semmilyen felelősséget nem vállal, azokat nem ellenőrzi. Kifogás esetén forduljon a blog szerkesztőjéhez. Részletek a Felhasználási feltételekben és az adatvédelmi tájékoztatóban.