Colindă hipsterii - interviu cu sociologul Nándor László Magyari - I.

"Termenul de post-democrație este deja utilizat, dar eu cred că ceva similar urmează și oricum acest lucru se va produce. Noua generație își va exprima intențiile politice altfel decât prin ideologiile tradiționale, printr-un nou tip de activism. Acum se pare că ieșirea din deziluzia democrației reprezentative, a democrației directe, face trecerea spre vocea 'străzii'". 

Noua noastră rubrică vă prezintă o discuție cu Magyari Nándor László, un sociolog care a câștigat un concurs de role în clasa a treia.

din prea multă demenyșeală: Oare în spatele protestelor se ascunde și un conflict între generații? De prea de multe ori și prea ușor vedem lucrurile doar din perspectiva motivațiilor ideologice: toată lumea împotriva PSD, dreptaci împotriva stângiștilor. Cum vezi aceste lucruri ca sociolog? Cum îl vezi pe studentul care merge la manifestație, se ceartă cu părinții, fie în mod concret, fie teoretic?

LMN: Eu aș pune o întrebare mai generală. La noi diferențele dintre generații se manifestă și în diferențele politice (și acest lucru are, printre altele, puternice tradiții în literatură). Se discută mult astăzi depre generațiile Y, Z, și așa mai departe, de fapt despre aceste comunități politice ca și când ar aparține unor ideologii non-tradiționale, dar mai ales despre tipuri de conștiință și experiențe de viață care pot fi descrise în jurul unor habitus-uri sociale specifice. Noile generații care s-au născut după 90 s-au format într-un mediu diferit, social, economic și chiar de socializare, de fapt se caracterizează printr-un „stil” diferit de a judeca problemele politice. Am mai scris și cu alte ocazii că vox populi a devenit astăzi în România din ce în ce mai mult un vox hipsteri, iar acest lucru oferă manifestațiilor o lumină deosebită, o savoare și un „buchet” deloc înfricoșătoare. Mulțimea de pancarte foarte reușite, creative, amunzante și cinice ilustrează foarte bine acest lucru. Marea întrebare că dacă acest „feeling” colectiv (sau Colectiv) este capabil de a se organiza într-o mișcare politică. Dacă o va face, însă, nu va merge în direcția reacției similare a vechilor generații, ci va aduce ceva „diferit”, un nou tip de politizare, un nou tip de mobilizare. Termenul de post-democrație este deja utilizat, dar eu cred că ceva similar urmează și oricum acest lucru se va produce. Noua generație își va exprima intențiile politice altfel decât prin ideologiile tradiționale, ci printr-un nou tip de activism. Acum se pare că ieșirea din deziluzia democrației reprezentative, a democrației directe, face trecerea spre vocea 'străzii'.

din prea multă demenyșeală: Și cum doresc ei să realizeze această îmbunătățire? Ca să nu vorbim despre faptul că deziluzia, care a produs acest efect, este destul de diferită de a acelora care devin extremiști sau anarhiști, nu-i așa?

LNM: Da, deziluzia, dacă-i putem spune așa, este un fenomen social general. Cu toate acestea, cred că, pe de o parte, nici ei nu știu cum ar putea realiza această transformare în bine, deși înțeleg de asemenea, cel puțin o mare parte dintre ei, că extremismul nu este o soluție. Nu cred că se poziționează în mod conștient la centru, mai degrabă în mod instinctiv nu le place și nu consideră că e „cool” sau „beton” dacă cineva este la dreapta sau la stânga extremă. Nu se poate exclude nici posibilitatea că, în cele din urmă, cei mai mulți dintre ei se vor orienta spre dreapta și că de fapt îi va convinge o personalitate politică autocrată, dar atâta timp cât acest lucru nu s-a întâmplat (și în România de azi în continuare nu văd o astfel de posibilitate), ei vor reînnoi clasa politică. Nu cred că USR (un fel de LMP local – Partidul Politica poate fi Diferită, a liberalilor verzi din Ungaria) este destul de stabil și de eficient ca să canalizeze în propriile structuri forța tinerilor care demonstrează (nici prin solidarizarea de pe stradă, dar nici în alte domenii și situații în care acționează), ci mai degrabă se va naște ceva similar cu genul acesta de mișcare (cum este de exemplu Mișcarea verzilor) cu siguranță că ar putea să apeleze la ei printr-un limbaj proaspăt și eficient, cu idei noi și așa mai departe.

De asemenea situația tinerei generații din România este interesantă și din punctul de vedere al faptului că există o proporție foarte mare de identități „duble”: în Occident mulți sunt proletari, dar acasă la ei sunt un pic mai mult, sunt un fel de cetățeni care aspiră la burghezie. Și acesta este un specific care refuză extremele, ca și anarhia, pentru că habitus-urile lor nu sunt compatibile.

Traducere în românește de Doru Pop

2017.02.06 | | Szólj hozzá!